CLASIFICAREA ȘI TIPOLOGIA EXPERTIZELOR JUDICIARE

După modul în care legea reglementează necesitatea efectuării expertizelor, acestea pot fi clasificate în expertize obligatorii și facultative.

Obligatorii, sunt expertizele judiciare care se dispun și se efectuează, conform prevederilor art. 143 din Codul de Procedură Penală al Republicii Moldova, în special pentru constatarea:

- cauzei morții;

- gradului de gravitate și a caracterului vătămărilor integrității corporale;

- stării psihice și fizice a bănuitului, învinuitului, inculpatului - în cazurile în care apar indoieli cu privire la starea de responsabilitate sau la capacitatea lor de a-și apăra de sine stătător drepturile și interesele legitime în procesul penal;

- stării psihice și fizice a persoanei în privința căreia se reclamă că s-au comis acte de tortură, tratamente inumane sau degradante

- vârstei bănuitului, învinuitului, inculpatului sau părții vătămate - în cazurile în care această circumstanță are importanță pentru cauza penală, iar documentele ce confirmă vârsta lipsesc sau prezintă dubiu;

- stării psihice sau fizice a părții vătămate, martorului dacă apar îndoieli în privința capacității lor de a percepe just împrejurările ce au importanță pentru cauza penală și de a face declarații despre ele, dacă aceste declarații ulterior vor fi puse, în mod exclusiv sau în principal, în baza hotărârii în cauza dată;

- altor cazuri când prin alte probe nu pot fi stabilite adevărul în cauză.

Facultative pot fi numite expertizele ale căror dispunere și efectuare se realizează la decizia organului de urmărire penală, procurorului, instanței de judecată din oficiu sau la insistența părților în proces, sau în temeiul unei cereri scrise a persoanei fizice sau juridice privind efectuarea expertizei.   

Conform prevederilor Legii nr. 68 din 14.04.2016 „cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar”, expertizele judiciare se clasifică după următoarele criterii:

I. Consecutivitatea efectuării expertizelor. Acest criteriul prevede clasificarea expertizelor în dependență de consecutivitatea numirii cercetărilor, în special, în:

1. Expertiza primară - este expertiza efectuată de către un expert judiciar sau de către o comisie de experți judiciari pentru prima dată, în cazul în care obiectul de cercetare nu a mai fost supus anterior, în cadrul unui proces, vreunei expertize de aceeași specializare.

2. Expertiza repetată - este expertiza care se efectuează cu privire la aceleași obiecte, fapte, circumstanțe și care soluționează aceleași întrebări formulate la efectuarea expertizei primare și/sau suplimentare.

Expertiza repetată se dispune în cazul în care concluziile expertizei primare și/sau suplimentare au fost apreciate de ordonatorul expertizei ca fiind neântemeiate sau în privința cărora există îndoieli referitoare la veridicitatea acestora, iar deficiențele nu pot fi înlăturate prin audierea expertului judiciar care a efectuat expertiza. La efectuarea expertizei repetate, toate chestiunile examinate în cadrul expertizei anterioare se examinează din nou.

Expertiza repetată se dispune în cazurile în care:

- concluziile expertului sunt neclare, contradictorii, neântemeiate sau dacă există îndoieli în privinșa acestora;

- ordonatorul expertizei sau instanța de judecată a constatat că expertul judiciar nu avea dreptul să o efectueze ori și-a depășit competența;

- a fost încălcată ordinea procesuală de dispunere a expertizei;

- s-au constatat încălcări ale metodelor sau procedurilor de efectuare a expertizei;

- concluziile expertului nu au fost corelate cu datele de fapt, puse la dispoziția lui;

- concluziile intră în contradicție cu datele de fapt ce figurează în procesul judiciar;

- există contradicții esențiale între opiniile experților participanți la efectuarea unei expertize în comisie.

În toate cazurile, efectuarea expertizei repetate se pune în sarcina unui alt expert sau a unei alte comisii de experți. Expertul sau experții care au efectuat expertiza primară pot asista la efectuarea expertizei repetate pentru a da explicații pe marginea concluziilor formulate în urma expertizei primare, însă nu pot participa la efectuarea investigațiilor și la finalizarea concluziilor.

Rezultatele expertizei repetate au aceeași valoare probantă ca și rezultatele expertizei primare și se apreciază în coroborare cu alte probe.

Ținem să menționăm că, expertiza repetată se dispune motivat.

La dispunerea expertizei repetate se prezintă raportul expertizei primare, precum și toate materialele prezentate în cadrul expertizei primare.

II. După criteriul, Volumul cercetărilor, expertizele judiciare se clasifică în:

1. Expertiza de bază - este expertiza în care se efectuează volumul principal de examinări.

2. Expertiza suplimentară - se dispune în cazul în care concluziile expertului sunt incomplete și necesită explicații sau completări ori atunci când apar întrebări noi referitoare la circumstanțele examinate și, în toate cazurile, răspunsurile nu pot fi obținute prin audierea expertului.

Expertiza judiciară se consideră a fi incompletă dacă expertul nu a cercetat toate obiectele sau dacă nu a răspuns la toate întrebările prezentate spre soluționare.

În cadrul expertizei suplimentare, expertul realizează investigații doar în partea în care acestea nu au fost efectuate în cadrul expertizei de bază.

Efectuarea expertizei suplimentare se dispune, de regulă, aceluiași expert care a realizat expertiza de bază, dar poate fi dispusă și altui expert.

Expertiza suplimentară se dispune motivat. În cazul dispunerii expertizei suplimentare se prezintă raportul expertizei primare, precum și toate materialele prezentate în cadrul expertizei primare.

III. După Numărul de experți participanți la efectuarea expertizei, expertizele judiciare se clasifică în:

1. Expertiza individuală - este expertiza efectuată de un singur expert judiciar, în unul sau mai multe domenii de specializare a expertizei judiciare.

2. Expertiza în comisie - este expertiza efectuată de către experți judiciari din același domeniu sau din domenii diferite ale expertizei judiciare.

Expertiza în comisie se dispune în cazul în care examinările au un caracter complex ori sunt voluminoase sau dacă există expertize efectuate anterior care prezintă concluzii divergente. În cadrul expertizei în comisie pot fi formulate întrebări referitoare la cauzele divergențelor între concluziile expertizelor anterioare.

Experții incluși în comisie stabilesc scopurile, succesiunea și volumul cercetărilor în funcție de caracterul obiectului expertizei. La finalul cercetărilor în cadrul expertizei în comisie se întocmește un singur raport de expertiză, care este semnat de toți experții ce fac parte din componența comisiei.

În situația în care nu există o concluzie comună, unanim acceptată, în raportul de expertiză judiciară se prezintă concluzia acceptată de majoritatea experților participanți în cadrul comisiei la efectuarea expertizei ori se declară despre imposibilitatea prezentării unor concluzii comune. Opiniile divergente ale experților se expun în concluzii separate care se anexează la raportul de expertiză și, de asemenea, se prezintă ordonatorului expertizei.

IV. După complexitatea domeniilor științifice aplicate la efectuarea expertizeloj judiciare, acestea se clasifică în:

1. Expertiza monospecializată - se consideră expertiza ale cărei cercetări se efectuează cu aplicarea cunoștințelor dintr-un singur domeniu al științei, tehnicii sau alt domeniu al activității umane.

2. Expertiza complexă - se efectuează în cazurile în care pentru elucidarea faptelor sau circumstanțelor cauzei sunt necesare concomitent cunoștințe din mai multe domenii ale științei, tehnicii sau din alte domenii ale activității umane.

Expertiza complexă se poate efectua fie de către o comisie de experți calificați în diferite genuri de expertiză, fie de către un singur expert calificat în mai multe genuri de expertiză.

Fiecare expert participant la expertiza complexă efectuează cercetări în limita competențelor sale. Expertul participă la formularea răspunsului doar la acele întrebări, cuprinse în actul de dispunere a expertizei, care corespund domeniului său de specializare.

Organizarea unor cercetări complexe este atribuită conducătorului instituției publice de expertiză judiciară sau unuia dintre experții incluși în comisia instituită pentru efectuarea cercetărilor complexe, desemnat de către conducătorul instituției publice de expertiză judiciară.

În urma expertizei complexe se întocmește un singur raport de expertiză judiciară, în care se indică cercetările efectuate de fiecare expert, volumul acestora, experții care au formulat răspunsuri la întrebări și concluziile la care s-a ajuns. Raportul de expertiză judiciară este semnat de către expertul judiciar doar în partea care se referă la cercetările efectuate de el.

Cazurile în care sunt dispuse și efectuate expertiza în comisie, expertiza complexă, expertiza suplimentară și expertiza repetată sunt prevăzute, și, în art. 146 - 148 din Codul de Procedură Penală al Republicii Moldova.

În funcție de natura și conținutul faptei, circumstanței, problemei, situației, cauzei sau litigiului ce se cercetează, precum și de domeniul de activitate în care se dispune sau se solicită, expertizele sunt clasificate în:

- 8 domenii, ce se individualizează în

- 30 de genuri, ce cuprind

- 76 de specialități, aprobate prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 195 din 24.03.2017 „privind aprobarea Nomenclatorului expertizelor judiciare”.